Qatargate: Eva Kaili s-ar putea întoarce în Parlamentul European. A fost eliberată din arestul la domiciliu

Scandalul Qatargate continuă, iar autoritățile fac noi descoperiri în cel mai grav caz de corupție din istoria Parlamntului European. Între timp, Eva Kaili, unul dintre principalii suspecți într-o anchetă de corupție cu bani în schimbul influenței la Parlamentul European, nu se mai află în arest la domiciliu.

Eva Kaili, eliberată din arest la domiciliu

Update 25 mai 2023, ora 18.24. Eva Kaili a fost eliberată din arest la domiciliu. Amtinim că aceasta a fost unul dintre principalii suspecți în scandalul de corupție care a zdruncinat Parlamentul European.

„Ancheta nu mai necesită detenția ei”, a declarat biroul procurorului într-un scurt comunicat de presă, conform Politico.

Avocatul belgian al lui Kaili, Sven Mary, a declarat pentru sursa citată că nu știe dacă mai există sau care sunt condițiile rămase pentru Kaili.

„Dacă există condiții legate de eliberarea ei, voi depune o cerere de ridicare a tuturor condițiilor”.

Kaili a fost una dintre primele persoane reținute în decembrie anul trecut în scandalul Qatargate. Poliția belgiană a lansat raiduri în cadrul unei vaste anchete pentru a stabili dacă țări străine, inclusiv Qatar și Maroc, au mituit legislatori europeni.

După ce detenția sa a fost prelungită de mai multe ori, la jumătatea lunii aprilie, ea a fost mutată din închisoare în arest la domiciliu, cu un monitor electronic, în așteptarea procesului.

Prin îndepărtarea plăcuței electronice, Kaili va putea să se deplaseze liber și să se alăture altor foști deținuți din Qatargate – precum eurodeputatul belgian Marc Tarabella. Și lui i s-a retras recent monitorizarea ordonată de instanță și a fost văzut din nou în Parlamentul European săptămâna aceasta, unde a participat la o comisie.

Avocații lui Kaili au declarat anterior că vor încerca să i se retragă brățara, pentru ca aceasta să își  poată relua atribuțiile de deputat – deși nu este afiliată la niciun grup politic.

 Ultimele evoluții ale scandalului Qatargate: Marc Tarabella, arestat

Update 10 februarie 2023, ora 16.45. Autoritățile belgiene l-au arestat vineri pe eurodeputatul Marc Tarabella, care fusese deja exclus din partidul său socialist, în cadrul anchetei legate de presupusa corupție din Parlamentul European.

Un purtător de cuvânt al procurorului belgian a confirmat arestarea după un raport anterior al postului de televiziune flamand VRT.

Într-un comunicat de presă ulterior, procurorul a confirmat, de asemenea, că vineri dimineață au avut loc diverse raiduri. A fost percheziționată o cutie de valori a lui Tarabella la o bancă din Liège, precum și mai multe birouri din orașul valon Anthisnes, unde Tarabella este încă primar.

Parlamentul European a ridicat imunitatea atât pentru Tarabella, cât și pentru colegul său europarlamentar Andrea Cozzolino, în cadrul unei sesiuni plenare de joia trecută, deschizând calea pentru ca anchetatorii belgieni să îi interogheze. Alți trei suspecți se află în închisoare.

Procurorul nu a comentat ce acuzații i se pot aduce lui Tarabella și nici dacă există vreo acțiune a poliției față de Cozzolino, care este italian.

Delphine Colard, purtător de cuvânt adjunct al Parlamentului European, a declarat:

„Nu comentăm niciodată procedurile judiciare în curs de desfășurare. Parlamentul cooperează întotdeauna pe deplin cu autoritățile”.

Scandalul de corupție a afectat reputația și credibilitatea Parlamentului European

Update 7 februarie 2023, ora 17.45. Scandalul Qatargate a afectat reputația și credibilitatea casei democrației europene, întrucât este singura instituție a UE în care membrii sunt aleși de către cetățeni, a declarat într-un deputatul suedez Abir al-Sahlani, membru al Parlamentului European, pentru Euractiv.

În decembrie 2022, au apărut rapoarte potrivit cărora oficiali din Qatar au plătit mită de top politicienilor europeni pentru a obține favoruri și influență la Bruxelles.

Cum mai mulți politicieni de top din UE au fost puși sub investigație sau arestați, scandalul se anunță a fi unul dintre cele mai mari care au zguduit instituțiile europene.

„Qatargate a afectat, fără îndoială, reputația și credibilitatea singurei case a democrației. Parlamentul European este singura instituție din UE aleasă direct de către cetățenii noștri. Așa că acest lucru a fost foarte dăunător”, a declarat al-Sahlani.

Cu toate acestea, al-Sahlani consideră că este pozitiv faptul că un reflector se îndreaptă spre discuțiile care au fost blocate anterior cu privire la un organism de etică al UE și speră că se vor pune bazele pentru „ceea ce se poate face atunci când vine vorba de prevenirea corupției în cadrul Parlamentului European”.

Parlamentul UE are deja un cod de conduită. „Știm ce este o infracțiune și ce nu este. Cu toate acestea, nu există o aplicare a legii”, a declarat al-Sahlani.

Organismul de monitorizare a eticii în PE, promis dar nelivrat

În 2019, o propunere de creare a unui organism de monitorizare a eticii în Parlament a fost pusă pe masa Comisiei Europene, dar „nu a existat nicio livrare”, a declarat parlamentarul european suedez.

Apoi, în 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție care a cerut din nou crearea unui organism de etică al UE pentru a aplica codul de conduită existent și pentru a urmări cazurile de corupție.

Dar problema a fost aproape ignorată de Comisia Europeană până la Quatargate: la câteva zile după scandal, șefa Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a cerut crearea unui Organism de etică al UE cu „nu numai reguli puternice, ci și cu aceleași reguli care să acopere toate instituțiile UE și să nu permită nicio excepție”.

Potrivit europarlamentarului Renew Europe, acesta ar putea „să aplice efectiv Codul de conduită morală pe care îl avem”.

Organismul de etică al UE ar trebui să fie compus din nouă personalități independente numite de Comisie și Parlament, precum și de Ombudsman și Curtea de Justiție a UE, a explicat Al-Sahlani.

„Ceea ce am vrut noi să aibă de fapt două sarcini majore: Una este să propună măsuri concrete privind modul de prevenire a unei încălcări, dar și ce trebuie făcut în cazul în care se descoperă o încălcare.

Iar în termen de 20 de zile, dacă nu au fost luate măsuri, atunci cazul ar trebui să fie predat autorității de aplicare a legii”, a spus eurodeputatul.

„Iar al doilea este de a proteja denunțătorii” și de a garanta siguranța acestora, a mai spus ea.

Evoluțiile din scandalul Qatargate

Update 2 februarie, ora 13.34. Parlamentul European a ridicat joi imunitatea a doi legislatori vizați de o anchetă belgiană privind suspiciuni de mită legate de Qatar și Maroc.

Votul prin care eurodeputatul belgian Marc Tarabella și eurodeputatul italian Andrea Cozzolino au fost lipsiți de protecția împotriva urmăririi penale a venit în urma unei cereri a autorităților belgiene, care au patru persoane în custodie în cadrul anchetei lor.

Tarabella a participat la sesiunea parlamentară și a votat în favoarea ridicării imunității sale.

El a declarat jurnaliștilor după aceea: „Sunt fericit că mi-a fost ridicată imunitatea parlamentară. Vă reamintesc că sunt nevinovat în această afacere”.

El a spus că așteaptă cu nerăbdare ca „justiția să-și urmeze cursul”.

De asemenea, Cozzolino și-a declarat anterior nevinovăția, în timp ce Qatarul și Marocul neagă orice abatere în acest caz.

Ridicarea imunității parlamentare deschide calea anchetatorilor belgieni de a-i interoga pe cei doi eurodeputați pentru a continua ancheta.

În cadrul anchetei belgiene privind mita, spălarea de bani și organizarea de infracțiuni, poliția a efectuat în decembrie 2022 mai multe percheziții la mai multe adrese, inclusiv la cele ale unor deputați, foști deputați și consilieri parlamentari din Parlamentul European, în urma cărora a descoperit 1,5 milioane de euro (1,6 milioane de dolari în numerar).

Printre cei reținuți și inculpați se numără eurodeputata greacă Eva Kaili, care a fost unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului, dar care a fost între timp lipsită de această funcție.

Ceilalți trei sunt iubitul ei, Francesco Giorgi, care a fost consilier parlamentar, fostul europarlamentar Pier Antonio Panzeri, care a fondat un ONG care se ocupa de parlament, și Niccolo Figa-Talamanca, șeful unui alt ONG aflat la aceeași adresă cu a lui Panzeri. Cei trei sunt italieni.

Belgia îi suspectează de implicare într-o schemă de mită în care Qatar și Maroc ar fi distribuit bani prin intermediul unor ONG-uri pentru a influența deciziile Parlamentului European.

Acuzațiile au zguduit puternic legislativul și au aruncat o umbră asupra altor instituții europene de la Bruxelles.

Pier Antonio Panzeri a făcut o înțelegere cu justiția belgiană

Știre inițială:

Pier Antonio Panzeri, presupusul creier al scandalului Qatargate, ar trebui să dea justiției belgiene noi nume de parlamentari europeni din Germania, Franța și Italia, a declarat avocatul eurodeputatei grecești Eva Kaili, încarcerată.

„Vin mesaje și vești că va da europarlamentari din Germania, Franța, Italia și Belgia. În ceea ce privește persoanele din Grecia, nu pot exclude nimic, mai ales pentru că este o perioadă preelectorală”, a declarat avocatul Michalis Dimitrakopoulos într-un interviu acordat postului de televiziune Kontra TV.

Panzeri a făcut o înțelegere cu justiția belgiană să vorbească și să descrie detaliile scandalului în schimbul unei sentințe mai blânde. Marți, Panzeri va depune mărturie pentru prima dată după ce înțelegerea cu autoritățile belgiene a fost pecetluită.

Dar pentru Dimitrakopoulos, Panzeri a făcut o mișcare riscantă.

„I-au spus că va sta în închisoare timp de un an, dar le va da numele pe care le vor”, a spus el, lăsând să se înțeleagă că Panzeri este manipulat politic.

„Acum este complet nedemn de încredere și tot ceea ce îl interesează este să-și salveze soția și fiica și orice îi vor da, va semna”, a adăugat avocatul grec.

Dimitrakopoulos a mai preconizat că înțelegerea pe care Panzeri a făcut-o cu autoritățile belgiene se va „prăbuși” la un moment dat, deoarece „vor exista reacții puternice din partea persoanelor pe care Panzeri le va acuza”.

El a spus că doi europarlamentari belgieni sunt deja împotriva lui și se așteaptă ca aceștia să dezvăluie lucruri împotriva lui Panzeri, pe care el însuși le-a ascuns până acum. „Deci, înțelegerea se va prăbuși în acest caz”, a spus el.

Ce presupune înțelegerea

O sursă apropiată de acest caz a declarat pentru Euractiv că, potrivit înțelegerii, Panzeri trebuie să spună tot adevărul autorităților judiciare belgiene și să nu ascundă nimic. Dacă nu o face, el nu numai că „rupe înțelegerea”, dar va fi acuzat și de „pervertirea cursului justiției”.

Referindu-se la discursul Evei Kaili din Parlamentul European, în care a lăudat Qatar pentru progresele înregistrate în domeniul drepturilor muncii, Dimitrakopoulos a declarat că a existat o neînțelegere.

Kaili afirmase că Qatar este un „lider în domeniul drepturilor muncii”.

„Cupa Mondială de astăzi dovedește cum diplomația sportivă poate realiza o transformare istorică a unei țări cu reforme care au inspirat lumea arabă. OIM a spus că Qatar este un fruntaș în ceea ce privește drepturile muncii”, a spus ea.

Potrivit lui Dimitrakopoulos, Kaili a pus doar un citat din OIM în discursul său și a comparat progresele în materie de drepturi ale muncii din Qatar cu cele din alte țări din Golf.

„Ea doar a subliniat progresul Qatarului în ceea ce privește drepturile muncii în comparație cu Kuweit […] și cu țara favorită a unor eurodeputați… Arabia Saudită”.

„Știți ce se întâmplă cu drepturile muncii în Arabia Saudită? A ieșit vreun europarlamentar, care acum o crucifică pe Kaili, și a comparat Arabia Saudită cu Qatar? Interesele și lobby-urile sunt uriașe”, a conchis Dimitrakopoulos.